• Asistenta psihologica
• Intrerupere sarcina
• Contraceptie
• Servicii ginecologice generale
• Servicii menopauza
• Osteoporoza
• Intrebari Frecvente
• Alte servicii

Osteoporoza este o deteriorare a oaselor care constă în diminuarea masei osoase şi alterarea structurii osului, care determină creşterea porozităţii acestuia şi, în consecinţă, sporirea riscului de fracturi după traumatisme relativ minore. Aceste fracturi se pot produce în orice parte a corpului, dar cele mai frecvente sunt la nivelul şoldului, al coloanei vertebrale şi al încheieturii pumnului. Osteoporoza este o boală fără dureri, care apare numai când se produc fracturi; de exemplu, fracturile coloanei vertebrale sunt nedureroase, singurul simptom evident fiind descreşterea înălţimii. Osteoporoza este numită uneori epidemie mută, deoarece majoritatea femeilor cu osteoporoză nu ştiu că suferă de ea până când oasele lor devin fragile şi se fracturează. În prezent există tratamente moderne eficace, care pot preveni sau întârzia orice diminuare a intensităţii masei osoase, uşurând astfel orice suferinţe asociate.

1. Starea de postmenopauză;
2. Nivel maxim scăzut al masei osoase;
3. Menopauza prematură - sub vârsta de 40 de ani;
4. Osteoporoza în antecedente familiale;
5. Episoade prelungite de încetare a menstrelor (de exemplu la atlete sau în cazurile de anorexia nervosa);
6. Faptul de a nu fi avut copii;
7. Utilizarea cronică a steroizilor orali, tratament îndelungat cu heparină;
8. Hiperactivitate tiroidiană/paratiroidiană;
9. Patologie osoasă ca, de exemplu, mielomul (cancerul măduvei osoase), cancer secundar al oaselor;
10. Hepatita cronică;
11. Imobilizarea cronică;
12. Consum mare de alcool;
13. Fumatul de ţigări;
14. Histerectomia;
15. Cantitatea redusă de calciu în raţia alimentară;
16. Nivel redus de exerciţii fizice

Când se produce o fractură osteoporotică deja s-a produs o pierdere apreciabilă - cel puţin 50 la sută - de ţesut osos şi de aceea prevenirea este, probabil, mult mai eficace decât tratamentul unei boli instalate.

Exerciţiile fizice regulate pot juca un rol important în menţinerea sănătăţii şi a solidităţii oaselor dumneavoastră.
În perioada premergătoare menopauzei şi după instalarea acesteia, exerciţiile de menţinere a greutăţii corporale cum sunt cele cu haltere la sala de gimnastică, mersul şi jogging-ul, mai curând decât înotul, pot creşte masa osoasă la nivelul şoldului, dar nu par să influenţeze densitatea vertebrelor.
Femeile în menopauză sunt sfătuite să ia 1000 mg de calciu zilnic. Aceasta se poate realiza cu trei porţii de produse lactate, ca şi calciu suplimentar conţinut într-o raţie normală sau dintr-un supliment dietetic de 600 - 1000 mg pe zi.
Trebuie descurajate anumite deprinderi, cum este fumatul sau consumul exagerat de alcool, care măresc riscul osteoporozei.

THS previne pierderea de ţesut osos în toate regiunile corpului şi scade riscul dezvoltării unei osteoporoze cu fracture consecutive.
Mai multe studii au arătat că THS reduce riscul tuturor fracturilor osteoporotice cu 30 - 50 la sută, la o expunere de 3 - 10 ani.
Din păcate, oprirea THS este urmată de revenirea pierderii osoase la nivelul dinaintea începerii tratamentului. Întrucât imensa majoritate a fracturilor se produce după vârsta de 70 de ani, se pare că tratamentul continuu după menopauză este mai adecvat.
Există însă temeri de un risc crescut al cancerului mamar, cum am arătat mai înainte, în acest articol.

Rolul suplimentelor de calciu şi vitamina D este controversat; potrivit unor studii calciul poate spori masa osoasă cu o cantitate mică, dar acest rezultat este mult inferior celui obţinut prin THS.
Institutele de sănătate sugerează că femeile de 50 de ani şi peste ar trebui să ia zilnic 1500 mg de calciu.
Vă puteţi mări consumul de calciu prin includerea alimentelor bogate în calciu în dieta zilnică, printre care:

• Lapte, iaurt, brânză şi produse lactate;
• Broccoli, spanac şi verdeţuri;
• Conserve de peşte care conţin şi oase comestibile - sardine, sardele;
• Cele mai multe nuci şi seminţe, mai ales susan şi migdale;
• Fructe uscate - prune,caise şi smochine;
• Unele ape minerale şi apa de la robinet în zonele cu apă dură conţin cantităţi mari de calciu;
• Vegetarienii pot obţine calciu din lapte de soia sau boabe de soia murate;
• Fasole.

1. Substituţia estrogenilor (THS) este tratamentul de elecţie, deoarece el prezintă avantaje suplimentare, în speţă prevenirea bolii coronariene a inimii. S-a constatat o creştere a densităţii osoase cu 10 la sută la femeile cu osteoporoză în postmenopauză, după un an de THS;
2. Femeile care au făcut osteoporoza consecutiv utilizării cornice de steroizi, trebuie să ia în continuare doze cât mai mici de steroizi pentru a-şi ţine sub control boala devenită dependentă de aceştia - de exemplu un astm, o artrită reumatoidă sau inflamaţii intestinale;
3. Medicaţia de menţinere a oaselor trebuie completată cu analgezice adecvate şi cu suplimente de calciu şi vitamina D;
4. În unele cazuri se poate recomanda fizioterapia şi o consultaţie la ortoped.